New home, Patagonia

Settling down in Patagonia

Thursday, April 08, 2010

El Volcan Tronador














El Tronador este un vulcan inactiv, acoperit la varf de un ghetar. Ghetarul se retrage treptat datorita modificarilor climatice iar din el se desprind frecvent bucati de zapada sau gheata care fac un zgomot ca de tunet cand cad. De aici ii vine si numele, "cel care tuna". Muntele are 3,478m, dar pe la 3,500m este un refugiu unde se poate innopta. Locatia iti da cumva senzatia de varf al lumii, avand in fata toata panorama muntilor si haului care se afla sub tine, iar putin mai sus ghetarul care troneaza. Am facut o drumetie de 2 zile inainte de Pasti si ne-am incarcat de oxigen si ne-am imprimat retina cu privelisti impresionante. Dimineata, deasupra ghetarului se aduna condorii, noi am vazut un grup de vreo 10, din pacate nu au venit prea aproape, insa prezenta lor este oricum impunatoare. Mai jos va vor spune mai mult cateva fotografii:















Tuesday, April 06, 2010

Despre oameni si obiceiuri - partea I

Argentinienii sunt prietenosi si foarte informali. Fiind o tara formata din imigranti veniti din diferite culturi, sunt obisnuiti sa asimileze ceea ce tine de alte culturi: mancaruri, obiceiuri, oameni. Pronumele de politete nu se foloseste decat in comunicari oficiale, reclame, sau altele simlare, insa niciodata in conversatii, fie si cu oameni pe care nu ii cunosti. Acest lucru faciliteaza dialogul si deschiderea catre semeni si realtii interumane. In conversatiile in cadrul familiei si intre prieteni se folosesc foarte mult diminutivele - batistuță, pîinică, apică, picioruș, etc. - dupa mine un semn de apropiere si de lipsa de formalitate. Chiar daca prietenii si familia lui Martin abia m-au cunoscut, multi mi se adreseaza cu Iri, fara ca eu sa ma fi prezentat astfel. Limitele relatiilor de prietenie in alte culturi pot echivala cu lipsa de politete, sau sunt de neimaginat. Se poate intampla sa inviti 2-3 prieteni la ceai, dupa amiaza, si sa ramana pana spre ora cinei, decizandu-se apoi spontan sa se prelungeasca adunarea cu un 'asado' (gratarul traditional) sau un alt tip de mancare. Intalnirile in casa cuiva pentru cina (la care fiecare contribuie), ca tip de socializare, inlocuiesc iesirile la restaurant intre prieteni, si datorita veniturilor, in general, scazute. Se iese insa la bere, disco, club sau alte locuri mai ieftine. Avand in vedere ca se mananca multa carne care este ieftina si buna, si ca meniul argentinian nu este foarte variat - baza fiind carne si cartofi - trebuie sa apreciez faptul ca prietenii si familia lui Martin sunt pana acum destul de deschisi in a accepta meniuri care sa ma includa si pe mine: fondue cu branza, peste, salata, legume la gratar. Pana acum chiar mi se pare ca am tot organizat meniuri gourmet, precum o paella cu fructe de mare preparata de un bun prieten al lui Martin, provenind dintr-o familie spaniola, pastrav salbatic pescuit de noi, desert de zmeura din gradina unui alt prieten al lui Martin. De Pasti am hotarat sa manac si eu carne, surprinzandu-i in mod placut pe convivi. Abia intoarsa dintr-o expeditie de 2 zile pe munte - o urcare pana spre 2500m - m-am gandit ca nu mi-ar strica un meniu carnivor.


Meniul de pasti - diferite tipuri de carne si combinatii de vita - aici carnatii au diferite nume, nu doar "carnati". Evident, am adaugat la meniu si salata de oua de pasti (cu tot cu ciocnitul oualor, care aici nu se practica) de cozonac facut de mine - excelent!


Cina la lacut Vintter dupa o zi de pescuit pastravi salbatici


Cina de pastrav salbatic cu dovleac umplut (cu porumb, branza, smantana), facut de Martin - very yummy...


Paella cu fructe de mare si peste - calamar, caracatita, merluciu, guvizi - totul proaspat, din mare...


Fondue la casa unor prieteni - facut de Martin si de mine....